Tags

, , , , ,


Pentru ca vazusem cu o zi inainte cum sta treaba cu distractiile in Bangkok, ne-am gandit a doua zi sa o dedicam obiectivelor turistice adevarate, asa ca am inceput cu o vizita la Marele Palat. Citisem in Lonely Planet ca nu poti inra in temple imbracat sumar in pantaloni scurti, maieu, si aveam cu mine o esarfa pe care o scoteam de cate ori era nevoie si ma infasuram peste haine. Lucian, evident ca era in pantaloni scurti, probabil a crezut ca la a doua vizita il vor primi bucurosi indiferent de tinuta.

La intrarea in curtea Palatului, era un nene cu o portavoce, a carui job era sa le spuna turistilor care nu erau imbracati adecvat ca nu pot intra si ii directiona catre centrul de inchirieri haine lungi. Cum Lucian era in pantaloni scurti, a trebuit sa il asteptam pana cand a inchiriat o pereche de nadragi lungi si largi, timp in care l-am vazut pe nenea paznicul in actiune. Imaginati-va ca la Palat intre mii de turisti zilnic, si el sta sa le atraga atentia rand pe rand la fiecare in parte ca nu sunt imbracati potrivit, fara sa para ca se plictiseste sau ca se enerveaza. Cele cateva cuvinte in limba engleza pe care le stie, fac ca toata chestia sa fie cat mai haioasa. Cel mai des am auzit expresii de genul: “no short pants at Grand Palace, Sir (fara pantaloni scurti la Marele Palat, domnule), “long pants, please (pantaloni lungi, va rog)”. Pentru ca unii turisti incercau sa il fenteze (un tip si-a pus si el o esarfa peste pantaloni), sau se faceau ca nu il aud si treceau mai departe, omuletul era nevoit sa apeleze si la altfel de fraze: “no men in skirt, Sir (fara barbati in fusta, Domnule)”, “I know you hear me, why you don’t stop and go back? (stiu ca ma auzi. de ce nu te opresti si nu te intorci inapoi?”. De departe cea mai haioasa replica i-a adresat-o unei rusoaice care nu intelegea sau se facea ca nu intelege cand i s-a spus ca nu poate intra pentru ca are fusta prea scurta. “No short skirt, lady!” (Nu cu fusta scurta, doamna!”). Rusoaica merge mai departe. Functionarul usor panicat: “Lady, lady, short skirt sexy! No sexy to Budha! (Doamna, doamna, fusta scurta sexy! Nu sexy la Budha!”). Asta avea sa ramana una din replicile favorite din excursie.

Marele Palat, pare desprins din alta lume, o lume de poveste, asa cum doar in cartile de basme credeam ca exista. O curte imensa, cu multe cladiri, avand fiecare scop administrativ sau religios, toate impodobite cu pietre, statui, marmura si aurite pe exterior. Marele Palat m-a impresionat prin detalii si straluzire, fiecare pietricica atent pusa dupa un plan bine stabilit. In templul din mijlocul curtii, se afla o statuie mica a lui Budha, din smarald, pe un altar inalt, aurit si batut cu pietre scumpe. Statuia aia mica si verde, este considerata cea mai sfanta statuie a lui Budha, si de aceea atrage mii de turisti zilnic. In ciuda miilor de turisti, templul ramane un loc de pelerinaj pentru budhisti, care vin sa se roage, aduc flori si aprind betisoare parfumate.

IMG_9718 IMG_9719 IMG_9732 IMG_9759 IMG_9777 IMG_9783 IMG_9789 IMG_9796
IMG_9823

Chiar inainte sa iesim din curtea Palatului, am vazut un indicator spre Silk Museum (muzeul de matase) si am intrat mai mult ca sa ne adapostim de caldura si sa ne mai tragem sufletul sub un aer conditionat. Aveam sa descopar cel mai frumos muzeu pe care l-am vazut vreodata. Muzeul a fost construit in cinstea reginei Sirikit si sunt expuse costumele pe care regina le-a purtat in calatoria pe care a facut-o in 1965 in Europa si S.U.A. Pregatirea costumelor a durat aproape 2 ani si a solicitat ajutorul doamnelor de la Curtea Regala, istorici si a ajutorul stilistului francez Paul Balmain. Rochiile sunt spectaculoase, pentru ca reflecta fiecare cate ceva din cultura, istoria si traditiile Thailandei.

Pentru ca materialul de baza folosit este matasea, muzeul are o sectiune dedicata cresterii viermilor de matase si procesului de obtinere a matasii. Mi s-a parut cu adevarat fascinant muzeul si recomand cu toata caldura sa il vizitati daca ajungeti acolo.

Am plecat de la Marele Palat undeva in jurul pranzului si am nimerit intr-un loc foarte dragut, cu mancare delicioasa, unde am avut impresia ca suntem in sufragerie la niste rude, in vizita. Joy Luck Club e numele restaurantului.

IMG_9844 IMG_9853 IMG_9852

Despre traficul din Bangkok, am mai scris cate ceva in postarea anterioara, dar simt nevoia sa revin pentru ca sunt multe aspecte care merita mentionate. Semafoarele si semnele de circulatie sunt pur orientative, iar trecerile de pietoni sunt desenate ca sa treci pe ele doar cand nu sunt masini, pentru ca nu opreste nimeni. Nu se claxoneaza foarte mult, dar ceea ce ma speria de fiecare data foarte tare era intratul in sensul giratoriu prin partea stanga. Am avut mereu senzatia ca suntem pe contrasens. Cateva zile mai tarziu, in Hanoi, aveam sa duc dorul traficului din Bangkok.

Seara, urma sa luam trenul spre Chang Mai.

P.S . Daca ajungeti in Thailanda, nu uitati: No sexy to Budha!

Advertisements