Tags

, , , , ,


Ne-am trezit de dimineata si am plecat in excursie. Cu o seara inainte am tot cautat excursii, si pana la urma am ales una care sa imbine cate putin din ce ne dorim fiecare dintre noi. Dupa experienta pe care a avut-o data trecuta, Lucian vrea sa mergem cu microbuzul, si nu cu jeep-uri decupate, asa cum ofera majoritatea agentiilor de turism. Motivul e simplu: la 90km/ h nu ai stabilitate, si e foarte curent.

IMG_0127

Prima oprire este la elefantei. Urmeaza sa ne plimbam cu elefantul. Uraaaa!!! Lucian incearca sa ne sperie spunand ca pentru a urca pe elefant intai te ridica sus cu un scripete si apoi te lasa in jos pe spatele elefantului. De fapt e mult mai simplu. Te urci in podul casei si ei parcheaza elefantul langa pod si tu doar te asezi pe scaunelul de pe elefant. Scaunelul este pentru doua persoane, cu o bara in spate si in lateral de care sa te tii. In fata nimic. Si am pornit la drum. De fiecare data cand elefantul coboara o panta, am senzatia ca o sa alunec si eu de pe scaun, si o sa cad in nas, deci ma tin cat pot de strans. Fiecare elefant are si un sofer de elefant, care ii spune in ce directie sa o ia. Conducatorul elefantului nostru, ca orice sofer de taxi care se respecta, vorbeste la mobil in timp ce sta cu fundul intre urechile elefantului. Se pare ca unele meserii se practica la fel oriunde in lume.

IMG_0138 IMG_0142 IMG_0153 IMG_0163

Partea trista este ca pentru a dresa elefantii e nevoie de mult timp si cu siguranta bietele animale au fost batute mult inainte. Nici nu vreau sa ma gandesc cate sute de turisti au tot carat elefanteii astia.

Parasim zona cu elefantei si urmeaza sa facem rafting pe plute de bambus. Ne urcam pe plutele de bambus, mai mult cu fundul in apa decat la suprafata si pornim la vale pe rau. Vaslasul nostru face mereu glume, ne stropeste si ne apara de crocodili imaginari spunand: “Oh, my Budha, a crocodile”, in timp ce loveste cu batul in apa. Peisajul e senzational, multa verdeata si copaci exotici.

IMG_0173 IMG_0170

Urmeaza masa de pranz, apoi mergem sa vizitam un sat de localnici care tes matase. Sunt foarte saraci, in sat mai sunt femeile si copiii, barbatii sunt plecati sa munceasca la camp sau la vanatoare. Scopul acestei vizite este sa cumparam esarfe si matase de la localnici, dar suntem mai interesati de modul lor de viata si organizarea caselor decat de cumparat. Cativa copilasi cu varste intre 4 si 10 ani, ne inconjoara incercand sa ne vanda bratari: “Hallo! 5 bath!”. O batrana tese in continuare, o mama isi alapteaza unul din cei doi copii gemeni de cateva zile, in timp ce ghidul ne povesteste verzi si uscate. Sincera sa fiu ma simt putin stanjenita sa dau buzna in casele oamenilor, probabil se intampla asta de cateva ori pe zi pentru ei si cred ca poate deveni neplacut.

IMG_0182 IMG_0195 IMG_0201 IMG_0213

Plecam dupa ce cateva frantuzoaice cumpara fete de perne si esarfe. Urmeaza o mica drumetie pana la o cascada unde putem face baie, apoi inca o mica drumetie pana la masina.

IMG_0278

Am ajuns la hotel pe la ora 5, rupti de oboseala si de foame. Am facut un dus si am iesit sa ne vedem din nou cu Adi, Nadia si Botic. Dupa ce le povestim la un pahar de suc de fructe cum a fost excursia, ne duc la cel mai bun restaurant din oras, restaurantul de pe banda intai, dupa cum l-a numit Lucian. Cu siguranta e unul din locurile in care nu ne-am fi oprit de capul nostru sa mancam. Dar nu avem nici un fel de emotii, pentru ca stim ca suntem alaturi de cunoscatori. Aici servesc un singur fel de mancare: orez galben cu curry si pui prajit. Locul arata ca foarte multe altele din Asia: o pravalioara mica care da spre strada, in care muncesc cativa dintre membrii familiei, iar mesele si scaunele sunt asezate pe sosea pe banda intai. Mancarea a fost delicioasa, condimentata cu un sos dulce-picant, pe care l-as fi luat cu mine acasa, daca ar mai fi ramas ceva. Toata masa pentru 6 persoane adulte, flamande si cu un apetit ridicat, a costat 390 de bati, adica aproximativ 12 USD. Cu siguranta a fost si cea mai copioasa si cea mai ieftina masa din Thailanda. In general, un mic dejun pentru 4 persoane costa aproximativ 450 de bati, un pranz sau o cina cu bauturi 600 de bati.

543306_10151408933490030_855413666_n

Dupa asa o cina, decidem ca avem nevoie de un masaj si ne facem curaj sa incercam un masaj thailandez. Nu incepeti cu hi hi hi, ha ha ha  pentru ca masaj thailandez nu e ce stim noi din pliantele pe care le gasim in geamul de la masina. Pentru ca suntem insotiti de cunoscatori, suntem trimisi la un salon frecventat de Nadia si Adi, nu inainte de a da ei un telefon pentru ca sa fim bine primiti si sa ni se faca un masaj de calitate.

Ajungem acolo si patroana ne spune sa mai asteptam putin, pentru ca nu are maseuri pentru fiecare dintre noi. Vorbim de 8 seara, sambata, si nu avem programare dinainte. Dar asta nu e o problema aici, unde saloanele de masaj sunt mai dese decat agentiile bancilor din Piata Alba Iulia.

In timp ce asteptam, una din maseuze vine sa ne spele pe picioare. Sau poate ar trebui sa spun maseur, pentru ca este un baiat cu sani, in curs de transformare in domnisoara. Dar nu e problema noastra ce sex si preferinte are, noi am venit pentru masaj. Intre timp, patroana continua sa dea telefoane si in mai putin de 10 minute mai apar doi masuri. Nu conteaza ca poate erau in oras cu prietenii, sau la masa cu familia, daca au clienti se urca pe scutere si vin la munca. E incredibil cat de muncitori sunt oamenii in Thailanda si cat de mult se straduiesc sa fie pe placul turistilor.

Imi aduc aminte de baietii care ne-au plimbat in cursul zilei cu plutele de bambus, dupa ce am coborat noi de pe plute, au urcat plutele intr-un pick-up si le-au dus cu masinile pana undeva in susul raului, unde era punctul de plecare pentru rafting.

Dar sa revenim la masaj. Ne schimbam in pijamalutele pe care ni le dau ei si incepe distractia. Timp de o ora mi-a fost masat corpul din varful degetelor de la picioare pana in varful urechilor, fara sa exagerez.

Am plecat de acolo, ca noi, si am mai avut energie sa dam o tura prin Night Bazar.

va urma….

Advertisements